Dreptul de autor


"Dreptul de autor" este o sintagma care defineste legislatia ce se refera la protectia operelor de creatie. Prin "operã de creatie" se întelege orice creatie intelectuala, incluzând aici atat lucrarile stiintifice si tehnice, cat si cele datorate imaginatiei: literatura, pictura, muzica, arhitectura, coregrafie etc). Dreptul de autor rezerva autorilor operelor de creatie dreptul exclusiv de a autoriza folosirea operei lor în orice mod. Prin aceasta se confera operelor de creatie calitatea unui bun care poate fi cedat sau transferat intr-un mod analog bunurilor materiale. Cele douã premize fundamentale pe care se bazeaza dreptul de autor se gasesc în drepturile fundamentale ale omului, consemnate ca atare în Declaratia universala a drepturilor omului: "1. Fiecare are dreptul la protectia intereselor morale si materiale ce decurg din orice productie stiintifica, literara sau artistica al carui autor este; 2. Orice persoana are dreptul sa ia parte în mod liber la viata culturalã a societatii, sa se bucure de arte si sa participe la progresul stiintific si la binefacerile ce rezultã de aici;" Din aceste premize decurg cele douã ratiuni importante care au condus la instituirea dreptului de autor în societatea moderna. În primul rând pentru ca autorul sa poata ramane stapan pe folosinta care este data operei sale si sa poata pretinde, in aceasta calitate, o remuneratie...
Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si asupra altor opere de creatie intelectuala este recunoscut si garantat in conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta atribute de ordin moral si patrimonial.(2) Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata . Recunoasterea drepturilor prevazute in prezen