Elemente de fizica cuantica
(referat)

Pe masura adânciri studiilor legate de structura si proprietatile atomilor, fizicienii au ajuns tot mai mult la concluzia ca greutatile si deficientele întâmpinate de modelul
Bohr –Sommerfield au o cauza mai profunda. Cu alte cuvinte greutatile pe care le întâmpina în a descrie corect atomul se regasesc sub o forma sau alta la întelegerea oricaror fenomene de la o scara a dimensiunilor de ordinul 10-8 cm. De aici a rezultat ca trebuie cautata o descriere mai corecta , mai conforma cu realitatea tuturor fenomenelor microscopice. Concluzia este ca mecanica lui Newton nu mai poate descrie corect fenomenele la aceasta scara.
Fenomene cum ar fi efectul fotoelectric sau emisia de radiatie termica nu pot fi încadrate corect în teoria ondulatorie a luminii. La o analiza ceva mai atenta rezulta ca fenomenele care nu pot fi corect explicate ondulator corespund momentului de aparitie (nastere) sau disparitie a radiatiei luminoase, momente care presupun directa legatura între radiatie si atom. Într-un fel acest lucru a fost explicat de catre modelul Bohr prin introducerea postulatelor. În fond în spatele acestor postulate se ascunde cheia întelegerii fenomenelor la scara atomica.
Newton însa a observat ca fenomenele luminoase pot fi descrise foarte bine pâna la un anumit punct pe o baza ondulatorie cât ti pe o baza corpusculara.
Nu pot fi explicate simultan, ondulator ti corpuscular acele fenomene care sunt conditionate de trasaturile ce deosebesc cel mai mult particulele de unde în particular deosebirea este legata de introducerea spatiala pe care o ocupa o particula sau o unda. O particula este totdeauna localizata într-o regiune finita a spatiului, pe când emisia radiatiilor termice ca si efectul fotoelectric presupun restrângerea si localizarea undei intr-o regiune extrem de mica (deci cu caractere corpusculare). În acest fel trebuie sa admita ori ca lumina în diverse momente este când unda, când particula ceea