Muntii Banatului
- grupa a Carpatilor Occidentali -
Limitele
nord – Câmpia Lugojului
Dealurile Buziasului
sud – Valea Dunarii
est – culoarul Timis – Cerna
vest – Dealurile Tirolului
Geneza
aceasta grupa montana face parte din lantul Carpatilor Orientali, ramura a Carpatilor Românesti, înaltati în cea mai noua orogeneza, orogeneza alpina
punerea în evidenta a masivelor carpatice a început mai demult
în orogeneza hercinica, din a doua parte a Paleozoicului (carbonifer si permian)
care a individualizat axul sisturilor cristaline
catre sfârsitul erei mezozoice, în cretacic
datorita presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Marii Tethys din sudul Europei
a început orogeneza alpina, de mare anvergura, care a înaltat lantul alpino-carpato-himalayan
cutarile au continuat în lantul muntos al Orientalilor, ca de altfel în întregul lant carpatic, în neozoic
în timpul ultimelor faze orogenice
ca un bloc rigid
sufera evidente scufundari
prezenta culoarului tectonic Timis – Cerna
masivul apare distinct
izolat de celelalte masive vecine
Alcatuirea petrografica (litologia)
adevarat mozaic
masa cristalina
masa sedimentara
strabatute de intruziuni granitice
Caracterizarea reliefului
Caracterele generale
masivitate
rezistenta diferita a rocilor la eroziune – relieful are un aspect variat
altitudinile coboara în trepte spre vest
Culmile muntoase
Semenic – 1.446 m.
în partea centrala
cel mai înalt
Almajului – 1.224 m. (vf. Svinecea Mare)
lânga Muntii Semenic
mai fragmentati
Aninei – 1.160 m. (vf. Leordisu)
în vestul Muntilor Semenic
apare carstul
chei
doline
avale
grote
lapiezuri
pesteri – Comarnic
chei – Cheile Nerei
Locvei – 727 m.
în vestul Muntiilor Aninei
Dognecea – 617 m.
treapta mai jos
la contactul Dealurile de Vest
Depresiunile
Depresiunea Almajului (Bozovici)
între Muntii Semenic si Muntii Almajului
“Tara florilor de mar”
Depresiunea Caras – Ezeris
în vest
orasul Resita
Depresiunea Oravita – în sud-vest
Culoarele
culoarul Timis – Cerna
în nord – sud
leaga Carpatii Meridionali de Muntii Banatului
Defileele
Dunarea – între
Muntii Almajului si Locvei
Iugoslavia
Pasurile si trecatorile
Domasnea (Poarta Orientala) – 540 m.
între Timis si Mehadia
la cumpana apelor
Clima
tipul de clima – climat de munti josi
temperaturile medii anuale – 2-6ºC
precipitatiile abundente – 800 –1.200 mm./an
vânturile dinspre sud – vest
influenta de nuanta submediteraneana
evidente mai ales pentru altitudinile mai joase
valoare ridicata a precipitatiilor – peste 1.200 mm. anual
desi înaltimea nu depaseste cu mult 1.400 m.
la nivelul depresiunilor
temperatura medie anuala – depaseste 9ºC
precipitatii bogate – 700 –1.200 mm./an
în Defileul Dunarii
adapostit de munti
temperatura medie a lunii ianuarie este de –1ºC
temperatura medie a lunii iulie – 21 – 22ºC
în Culoarul Timis – Cerna
inversiuni de temperatura – specifice depresiunilor intramontane
Reteaua hidrografica
apa de provenienta pluviala
în mica masura, apa de provenienta
nivala
subterana
Apele curgatoare
Bârzava – izvoare în Muntii Semenic
dreneaza Depreiunea Caras - Ezeris
Caras – izvoare în Muntii Aninei
traverseaza Depresiunea Caras – Ezeris
Cerna – dreneaza sudul culoarului tectonic
Dunarea
în sudul Muntilor Banatului – formeaza defileul
între Bazias si Gura Vaii – sectoare de vale
îngusta – Cazanele Mari, Cazanele Mici, Portile de Fier
largita – Moldova Veche, Orsova
lacul de acumulare – se întinde în lungul defileului
mai îngust în strâmtori
mai lat în bazinete
pragurile si stâncile care ieseau odinioara din albie au fost acoperite de apele lacului, nemafiind astazi o piedica în calea navigatiei
Mehadia – izvoare în Muntii Semenic
afluent drept al Cernei
Minisul – izvoare în Muntii Aninei
afluent al Nerei
Nera – izvoare în Muntii Semenic
Timisul – izvoare în Muntii Semenic
strabate culoarul Timisului
pe directia sud – nord
Apele statatoare
acumulari antropice – de interes energetic si de alimentare industriala
pe Bârzava – lacurile
Gozna
Secu
Valiug
pe Dunare – Portile de Fier
Apele subterane
ape freatice
discontinui
influentate de precipitatii
în calcare – mari acumulari (uneori)
Vegetatia
...