DOCUMENTAR ETNOFOLCLORIC AL JUDETULUI HUNEDOARA
Judetul Hunedoara, tinut de exceptional interes istoric si etnofolcloric, cuprinde mai multe zone etnografice, unele indelung studiate si precis delimitate (Tinutul Padurilor, Tara Hategului, Valea Jiului - Momarlanii), altele mai putin cercetate si cu limite mai putin fixate (Tara Zarandului, Orastie, Valea Streiului, Muntii Metaliferi, Valea Muresului de la Simeria la Zam), unele dintre acestea din urma intinzandu-se in tinuturile invecinate Albei (Muntii Metaliferi) sau Aradului (Tara Zarandului). Importanta spatiului Hunedorean din punct de vedere etnografic reiese si din aceasta simpla enumerare a zonelor apartinatoare. Acest stravechi tinut romanesc - asezat in sud-vestul Transilvaniei, punct de legatura intre Crisana, Banat si Oltenia, inima a satului dac, intens romanizat dupa cucerire - explica puternica viata romaneasca medievala, ilustrata de marele numar de monumente istorice de renume: Densusi, Santamarie Orlea, Strei, Strei-Sangeorgiu, Crisciori, Ribita, Rau de Mori, Cetatea Colt, Ostrov, Prislop, Gura Sada, Cincis, etc., unele ctitorite de marile familii nobiliare romanesti ale Corvinestilor si Candestilor. Tinut popular aproape in exclusivitate de romani, el face parte din marea unitate etnografica romaneasca cristalizata in jurul nodului muntos al masivului Tarcu – Retezat - Codeanu, cuprinzand de asemenea, Caras Severinul, Mehedintii (cu prelungirea sudica a Vaii Imocului locuita de romani) si Gorjul, unitate evidenta in numeroase domnii ale limbii si culturii populare materiale si spirituale, asezari, ocupatii, locuinte, alimentatie, imbracaminte, ceramica, ornamentica si cromatica, folclor literar si muzical, obiceiuri. Folclorul muzical este prezentat de formatii de gen cum sunt: a) Orchestre de muzica populara: “Hategana a Casei de Cultura Hunedoara”, Datina a Centrului judetean al creatiei populare “Ardeleana” a Clubului Siderurgistul Hunedoara, “Doina Muresului” a Casei de Cultura Orastie, “Doi
