Dunãrea-caracterizare geograficã



Dunarea reprezinta alaturi de Carpati si Marea Neagra, una din componentele majore ale cadrului natural, fata de care definim asezarea Romaniei pe continent.
Ea aduna aproape toate raurile de pe teritoriul tarii noastre (cu exceptia unor mici rauri dobrogene) facand ca reteaua hidrografica sa fie unitara. Mai mult de o treime din suprafata bazinului hidrografic si aproape o doime din lungimea cursului navigabil se gasesc pe teritoriul Romaniei.
Marele savant Grigore Antipa spunea despre Dunare ca este „cea mai mare comoara cu care natura a inzestrat tara noastra”.
Dunarea este al II-lea mare fluviu al Europei dupa Volga, atat ca lungime (2857) cat si ca debit (aprox 5600 m(sec la intrare in tara si 6470m(sec la Patlageanca). Reprezinta o adevarata axa a Europei Centrale pe care o leaga de Marea Neagra. Izvoraste din M-tii Padurea Neagra din Germania prin 2 izvoare (Brege si Brigach) si se varsa in Marea Neagra prin cele 3 brate : Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. In drumul sau uda teritoriul a 10 tari (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova si Ucraina) si 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad).
Caracteristicele fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si conditiile climatice.
In cursul superior (de la izvoare la Bratislava) primeste afluenti navalnici, bogati in debite din Alpi, asa cum sunt : Isarul, Innul si Ennsul pe dreapta, iar pe stanga Morava, Valiul si Hronul.
In cursul mijlociu strabatand C. Panonica, Dunarea isi domoleste mult apele si primeste pe teritoriul iugoslav unii din cei mai mari afluenti ai sai : Drava, Sava, Morava (cea iugoslava) pe dreapta si Tisa pe stanga.
Cursul superior reprezinta Dunarea romaneasca pe 1075 km (38() de la Bazias unde fluviul intra in tara si pana la Sulina, prezentandu-se in mai multe sectoare. Acestea sunt :
Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit si sectorul „