SUBCARPATII SI PODISUL MOLDOVEI

Subcarpatii Moldovei sint cuprinsi intre Valea Moldovei (in nord), Valea Trotusului (in sud), Carpatii Orientali (in vest) si culoarul Siretului (in est).
Subcarpatii Moldovei formeaza o zona de trecere de la Carpatii Orientali la Podisul Moldovei. Desi unele trasaturi subcarpatice sint prezente pe o zona foarte ingusta (4 km) si la nord de Valea Moldovei (depresiunile Solca si Cacica), aceasta este inclusa la Podisul Sucevei, Subcarpatii in forma clasica fiind doar la sud de Valea Moldovei.

Relief si subdiviziuni
Subcarpatii Moldovei au un relief relativ mai simplu decit celelalte regiuni subcarpatice.
Relieful lor este grefat pe o structura mai simpla, mai putin cutata si este format dintr-un singur sir de dealuri si un singur sir de depresiuni.
Pe vaile principale (Bistrita si Trotus), care-i traverseaza pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizeaza o legatura naturala strinsa intre Carpatii Orientali, Subcarpati, culoarul Siretului si Podisul Moldovei; spre nord, aceasta functie este realizata pe Valea Moldovei.
Subcarpatii Moldovei au o altitudine medie de 400-500 m si altitudini extreme cuprinse intre 911 m (Culmea Plesului) si 150 m spre culoarul Siretului.
Sint alcatuiti predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate in sirul de dealuri (Plesu, Pietricica).
Dealurile sint dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamt-Cracau-Bistrita-Tazlau-Casin pe o structura de sinclinal alungit limitrof Carpatilor. Spre culoarul Siretului si al Moldovei exista o prispa de depunei piemontane (pietrisuri si nisipuri).
Principala caracteristica a Subcarpatilor Moldovei o constituie succesiunea dinspre zona montana spre exterior, in doua fisii paralele, a unui singur sir de depresiuni (depresiunile Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin) si a unui singur sir de dealuri (dealurile Plesu, Corni, Runcu, Barboiu, Pietricica).
Spre sud, intre Trotus si Susit