Viena o punte intre nord si sud



« Kuss die Hand, Gna Frau !» - « Servus und ein herzliches Gruss Gott in Wien ! ». Vienezii, chiar marinimosi, întotdeauna plini de farmec, va întampina cu zâmbetul pe buze. Va aflati in Viena, unul dintre orasele cu cele mai multe fete ale Europei. Multe influente etnice, culturale si politice au dat Vienei o pozitie de neconfundat în cursul istoriei, dar si in zilele noastre.

Din punct de vedere politic, Viena se afla la portile estului, cu care orasul a avut mereu relatii bune, ca dovada în cartea de telefon se gasesc o gramada de nume slave sau unguresti. Dar Viena este, totodata, o punte între nordul si sudul Europei. Se pot auzi cuvinte italiene, adoptate în dialectul vienez, dar si poloneza si-a lasat urme.

Celtii s-au stabilit pe aceste meleguri cu putin înainte de nasterea lui Cristos. Mai târziu, romanii au construit castelul Vindabona, fortareata asezata în calea navalirii triburilor germanice, dupa care migratia popoarelor a facut ca acest stabiliment si nume roman sa dispara pentru o perioada. Abia în 881 numele Wenia reapare în analele orasului Salzburg, în documente ce se refera la cresterea importantei acestei regiuni, ca granita carolingiana, iar mai târziu cu Imperiul Otoman sau împotriva agresiunilor avarilor si ungurilor din est. Babenbergii au devenit duci al Ostarichi-ului, iar Viena a devenit rezidenta lor în 1155 si au emis cea mai veche constitutie înregistrata, în 1221. Ultimul Babenberg a cazut în lupta împotriva ungurilor în 1246 si linia lor s-a stins. Legea Hapsburgilor s-a instaurat în momentul în care regele german Rudolf I de Hapsburg l-a învins pe regele bohem Ottokar Przemysl. Soarta Hapsburgilor este în strânsa legatura cu cresterea Vienei. Rudolf IV pune bazele Universitatii din Viena în 1365.

Dupa ce marsurile turcilor spre centrul Europei sunt împiedicate de doua ori de Viena, în 1529 si 1683, nimic nu s-a mai opus în cresterea sa catre un mare oras. Vitalitatea baroca si înteleapta co