PSIHOLOGIE SI PSEUDOPSIHOLOGIE



Alaturi de psihologia simtului comun si psihologia stiintifica o a treia arie de preocupari care incearca sa descrie, sa explice si sa faca predictii este pseudopsihologia.
Pseudopsihologie este un sistem nonstiintific care numai aparent este similar cu psihologia, deci nu are baza stiintifica. Descrierile, explicatiile si predictiile lor nu pot fi testate, fie – atunci cand sunt testate – se dovedesc nefundamentate. Exemplu tipic este astrologia – o pseudopsihologie - care utilizeaza pozitia stelelor si planetelor la data nasterii persoanei pentru a dscrie, explica si prognoza comportamentul acesteia.
Cercetarile stiintifice au demonstrat in mopd repetat ca astrologia nu are valoare stiintifica. Astfel, predictiile astrologice au succes numai atunci cand sunt atat de vagi incat exista garantia virtuala ca asa se va intampla (“banii vor fi probabil o sursa de preocupari pentru dumneavoastra in aceasta luna”). predictiile mai specifice (“veti castiga mai mult in octombrie si mult mai putin in decembrie”) rareori se realizeaza. Succesul astrologiei deriva din simplitatea demersului si caracterul vag al predictiei.

PROGRESUL CERCETARII IN PSIHOLOGIE.

Scopul cercetarii psihologice este sa intelegem de ce, adica sa explicam, pe aceasta baza ajungand la predictii.
La momentul ideal, psihologii realizeaza acest lucru prin dezvoltarea unei teorii psihologice. Desi vom reveni, o teorie este un set de principii explicative utilizate pentru a da sens si a integra o suma de rezultate empirice. Se mai utilizeaza termeni ca model, analiza, perspectiva, abordare si chiar ipoteza.
Teorie = un set coerent de idei care ajuta in explicarea observatiilor si evaluarea predictiilor. O teorie are ipoteze, enunturi care pot fi testate pentru a determina corectitudinea lor (Simons si colaboratorii, 1994)
= o constructie ideala / conceptuala care incearca sa organizeze si sa exploreze anumite aspecte ale ambiantei. Din aceasta constructie se pot d