Aleodor împarat
-apartenenta la gen-

Opera literara în proza „Aleodor Împarat” este un basm popular, cules de Petre Ispirescu si publicat în volumul „Legendele si basmele românilor” din 1882. În basmele populare românesti, eroul este întruchipat ca fiind imaginea aproape perfecta binelui, însotit fiind de o întreaga paleta de trasaturi nobile si înzestrat cu puteri fabuloase, supranaturale, astfel frumusetea fizica este în concordanta cu frumusetea fizica. De asemenea, prin antiteza, se face un contrast între imaginea eroului si dusmanul acestuia, „Pocitania pamântului”, care reprezinta tot ce este respingator, urât, diabolic, rau, printr-o urâtenie fizica si morala.
Aleodor este fiul mult dorit al unui împarat batrân, care dupa ce moare îi lasa toata împaratia fiului sau si un singur sfat: sa nu vâneze pe pamânturile lui Jumatate-de-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop, dar Aleodor ajunge din greseala pe acele pamânturi si este pus sa-i aduca „pocitaniei” fata lui Verdes-Împarat, dar când fata îl refuza pe monstru, acesta „crapa” si Aleodor o ia de sotie pe printesa.
Tema acestui basm ca si în majoritatea basmelor (Prâslea cel voinic si merele de aur; Iovita, Fat-Frumos; George cel viteaz) este lupta binelui împotriva raului.
Aceasta creatie artistica este o opera literara populara, numele autorului coectiv fiind necunoscut, ea având o elaborare unitara, prezintã fapte, întâmplãri, evenimente, caracterele si sentimentele unor personaje, a caror prezentare se face cu ajutorul naratiunii, doua elemente de baza fiind personajul si actiunile lor limbajul utilizat este unul popular, cu regionalisme sau arhaisme, iar în cadrul operei poate fi observata prezenta fragmentelor lirice.
Titlul este alcatuit din substantivul propriu “Aleodor”, reprezentând numele eroului, el fiind unul neobisnuit si special, pecum si eroul în sine, si cel comun ”împarat”, care sugereaza întelepciunea sa.
Productia artistca în proza “Aleodor împarat” este o opera literara ce apartine genul