"...silueta sa de barbat în floarea vârstei, cu mersul grav, cu portul maiestos si cu figura... invizibila, caci umbra aruncata de o palarie fenomenala îi ascunde chipul si ar fi descurajat pe observatorul cel mai neobosit... o fata cât se poate de inteligenta, cu o privire sireata a ochilor ascunsi sub sprâncenele stufoase... vorbind cu discernamânt ales, despre poezia lui Eminescu în comparatie cu a lui Alecsandri, despre falsitatea teoriilor spiritiste ale lui Hâsdeu, despre noul curent simbolist... si mereu îmi dovedea ca poseda cunostinte aprofundate, o eruditie vasta..." Exista oare vreo tainica relatiune, vreun raport misterios, între cap, palarie si geniu...?
(N. Gane - O mare inteligenta sub o mare palarie)















Muzeul memorial”Calistrat Hogas”-Portretul scriitorului,Pictura de Iulia Halaucescu




























Amantul naturii             „Amantul nestramutat al marilor privelisti ale naturii“, cel care de-a lungul vietii si-a trait vacantele batand Codrii Neamtului - a locuit intr-o casuta modesta, nu prea incapatoare pentru numeroasa-i familie. Asezata pe colt, la o intersectie principala, te invita si azi sa-i vezi interioarele, sa-ti aduci aminte de minunatele pagini din calatoriile sale montane, pigmentate la tot pasul cu glume si istorisiri pline de haz. Abia ce i-ai deschis portita si dai fata cu chipul „batranului satir“, purtand pe cap „palaria cat o roata de trasura“, dar lipsit de insufletirea de odinioara, caci „vestitul excursionist“ si-a lasat doar chipul cioplit in piatra si in poze si s-a mutat pe ceea lume… Aflam de la custodele colectiei ca fostii sai elevi, carora le-a inchinat scrierile „in semn de dragoste si aducere aminte”, i-au multumit dupa talentul si posibilitatile lor. Unii i-au schitat portretul, altii i-au daruit bustul in marmura al lui Homer, caci “omul cu ochi de otel”, dupa cum il vedea Toparceanu, profesorul lor de greaca si latina ar fi, pr