Prâslea cel voinic si merele de aur
- argumentare basm -


Basmele populare au izvorât din obiceiul stravechi de a povesti prin care taranul îsi exprima aspiratii imposibil de atins în realitate.
Basmul este o naratiune populara în proza, care înfatiseaza o lume fabuloasa în care personaje reprezentând binele lupta cu elementele raului pe care le înving în final.
Unul dintre basmele populare cunoscute este " Prâslea cel voinic si merele de aur " , cules si publicat de Petre Ispirescu în " Legende sau basmele românilor " .
Basmul " Prâslea cel voinic si merele de aur " este o creatie populara cu caracter oral, anonim si colectiv, dar si creatie epica cu narator, actiune si personaje.
Naratorul este obiectiv, martor la întâmplari, relatând faptele la persoana a treia.
Actiunea este în general ampla, complicata, cu numeroase întâmplari povestite alert, în stil rezumativ. Subiectul este structurat pe momente ale actiunii. Expozitiunea prezinta gradina unui împarat în care se afla un pom care face mere de aur. Intriga înfatiseaza nereusita împaratului de a gusta din mere din cauza unui hot care le fura când se coc. Desfasurarea actiunii prezinta încercarea neizbutita a fiilor mai mari de a prinde hotul ; drumul lui Prâslea pe tarâmul zmeilor, unde elibereaza trei fete de împarat capturate de acestia si drumul de întoarcere al eroului, plin de peripetii. Punctul culminant este momentul în care argintarul duce closca cu puii de aur la împarat, iar fata acestuia cere sa-l aduca pe mesterul care a facut-o. În deznodamânt Prâslea este recunoscut, se casatoreste cu fata, apoi preia tronul împaratiei. Pe fratii sai îi lasa în seama lui Dumnezeu si îsi vor primi pedeapsa cuvenita.
Actiunea se petrece pe doua tarâmuri – al binelui sî al raului ; tarâmul raului fiind o lume rasturnata dupa modelul tarâmului binelui, dar condus dupa alte legi.
Timpul este neprecizat, ci doar sugerat prin formula " A fost odata ca niciodata " , expresie compusa din cuvântul "odata" care arata ca ac