Demonstrati ca o opera literara studiata este comedie


I. L. Caragiale a îmbogatit literatura româna atât cu opere în proza, cât si cu creatiile sale dramatice de o exceptionala valoare, el fiind considerat cel mai mare dramaturg român. Una dintre cele mai reprezentative comedii ale sale este „O scrisoare pierduta”, jucata pentru prima data la 13 noiembrie 1884, pe scena Teatrului National din Bucuresti.
Comedia este specia genului dramatic care provoaca râsul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri de oameni sau a unor situatii neasteptate.
Fiind o comedie, „O scrisoare pierduta” întruneste atât conditiile generale ale unei creatii dramatice, cât si pe cele caracteristice speciei pe care o ilustraza. Ca orice opera dramatica, a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scena si este structurata în 4 acte, fiecare cu câte 9, 14, 7 si 14 scene. Totodata, timpul si spatiul actiunii sunt limitate, întâmplarile relatate petrecându-se în capitala unui judet de munte, în timpul alegerii de deputati în anul 1883.
Caracterul dramatic al operei este evidentiat de folosirea dialogului si a monologului dramatic, precum si de prezenta indicatiilor scenice prin care se fixeaza cadrul actiunii si se evidentiaza unele dintre trasaturile specifice personajelor. Descrierea si naratiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere decât în indicatiile scenice ale autorului sau în replicile personajelor.
Prezenta conflictului dramatic este o alta trasatura specifica acestui gen literar. În expozitiune, autorul pune fata în fata doua grupari politice adverse: cea de la putere, condusa de Zaharia Trahanache, si cea din opozitie, reprezentata de Nae Catavencu. Aceasta situatie se evidentiaza în schimbul de replici din prima si a doua scena, dintre prefectul judetului, Stefan Tipatescu, si politaiul Pristanda.
Conflictul piesei porneste de la un fapt aperent marumt, însa cu urmari foarte mari, care constituie intriga: Zoe Trahanache pierde o scrisoare de dragoste p