Elemente de argou si vorbire familiara
 
Se observa o prezenta masiva a neologismelor si a termenilor tehnici în limba actuala. Acest lucru este rezultatul influentei foarte puternice pe care limba literara o exercita azi asupra vorbirii familiare si populare si consecinta prestigiului stiintei si tehnicii în viata contemporana. Prezenta elementelor arhaice este mult mai redusa datorita unor preferinte personale sau dorintei de a evita o exprimare prea banala, prea stearsa, prea cotidiana. În acest context aparitia termenului familiar si argotic este determinata, cel putin pîna la un moment dat în scris, de subiectul tratat si de atitudinea afectiva a autorului.
În textele care nu apartin literaturii beletristice în sens strict, elementele familiare si, mai ales, cele argotice servesc, de obicei, ca expresie a dezaprobarii, a atitudinii ironice, a intentiei satirice. Le întîlnim de obicei în relatarea faptului divers reprobabil, în consemnarea unor aspecte sociale neconstructive, în prezentarea unor tipuri umane negative.
Dupa schimbarea regimului politic în 1989, apare si o oarecare libertate a limbajului, atît în presa, cît si în limbajul de zi cu zi. Apelul la elementele argotice este mult mai abundent nu numai în comunicarea orala, ci si în scris, mai ales în publicatiile cotidiene.
Toleranta uzului actual fata de termenii periferici se manifesta prin „tehnicizarea“ unora dintre ei: bisnita, de pilda, e folosit curent cu referire la o „afacere dubioasa, marunta“ (cf. La acestea se adauga cozile interminabile, fraude, bisnita, fenomene care blocheaza economia. RL 1990, nr. 57, p. 3/1). Ceea ce atrage formarea derivatului bisnitar, si el destul de frecvent.
O evolutie asemanatoare se constatat în cazul cuplului, mai recent, butic, buticar, ca si în cazul altor cuvinte argotice.
Tolerate în exprimarea familiara de categorii destul de diverse de vorbitori sînt si bascalie, formatie de multa vreme cunoscuta nivelului „neliterar“ al limbii, si derivatu