Expresie a iluminismului romanesc
Cel dintai nucleu iluminist din cultura romana l-a constituit Scoala Ardeleana, miscarea intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului XVIII-lea si inceputul secolului al
XIX-lea, aparuta ca urmare a excluderii romanilor de la viata social-politica conform actului cunoscut sub numele de "Unio trium nationum" (1437).
Programul politic al miscarii este sintetizat in memoriul din 1791, "Supplex libellus valachorum Transsilvaniae" trimis imparatului Leopold II, prin care se cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte ce intrau in componenta Imperiului Habsburgic.
Preluand esenta iluminismului european, reprezentantii Scolii Ardelene au asezat la temelia programului lor de lupta principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe temeiul ideii dreptului national si al contractului social.
Actiunea politica si culturala a Scolii Ardelene este indrumata de operele istorice si filologice ale lui Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. toti patru au facut studii teologice, filozofice si de drept canonic la Roma si Viena, si au fost minti stralucite, eruditi, savanti de talie europeana, poligloti.
In ansamblu, activitatea Scolii Ardelene cunoaste doua directii fundamentale:
1) prima, socio-culturala, este in stransa legatura cu esenta miscarii iluministe, si urmarea emanciparea oamenilor prin educatie si cultura. In acest scop, se dezvolta si se organizeaza invatamantul in limba romana. Gheorghe Sincai, ca director al scolilor romane, infiinteaza 300 de scoli; se tiparesc manuale scolare, carti de popularizare stiintifica, calendare si carti populare.
2) cealalta directie este erudita si cuprinde numeroasele tratate de istorie si filologie. Cele mai importante dintre acestea sunt: "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" de Samuil Micu, "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai, "Istoria pentru iceputul r