Junimea
Convorbiri literare
Junimea = societate culturara constituita la Iasi prin 1863-1864,dupa opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor si Theodor Rosetti pe care afinitatile dintre personalitatile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seama din epoca de dupa 1860:probleme de ortografie si limba,proiectarea unei antologii de poezie româneasca,organizarea unor conferinte prin care sa raspândeasca în public o serie de cunostinte istorice,politice,economice si de cultura.
Junimea reprezinta cea mai importanta grupare literara din cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaza ca Junimea reuneste cele mai mari personalitati intelectuale ale vremii.
Istoric:
1.1864-1874 cu un caracter polemic,vizând problemele legate decultura,literatura,limba.
2.1874-1885 etapa formarilor marilor clasici : Eminescu,Creanga,Caragiale,Slavici etc. .
În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proza,poezie
si dramaturgie=epoca nmarilor clasici.
3.dupa 1885,"Junimea" si redactia de la "Convorbiri literare" se muta la Bucuresti.Revista cerceteaza înspecial filozofia,istoria,geografia;dobândeste un caracter academic.
Convorbiri literare = revista cu cea mai mare longevitate;apare între 1867 si 1944,
constituind cel mai important moment al presei românesti.
Perioade:
1.1867-1886 reprezinta perioada de glorie.
2.1886-1944 apare la Bucuresti,avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predând apoi conducerea unui comitet format din fosti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedinti,P.P.Negulescu,Radulescu-Motru).
Scopul revistei:
-raspândirea spiritului de critica literara autentica.
-încurajarea liteaturii nationale.
-combaterea imitatilor operelor straine.
Colaboratori:
-Mihai Eminescu publica majoritatea poeziilor sale.
-Ion Creanga "subpublica" primele trei parti ale "Amintirilor" si povesti.
-Ion Luca Caragiale "subpublica" majoritatea comediilor sale.
-Ioan Slavici publica nuvele si povesti.
-Vasile Alecsandri,George Cosbuc,Panait Cerna,Octavian Goga,Dinu Zamfirescu,
I.Al.Bratescu Voinesti si alti scriitori reprezentativi ai vremii.
Asemanîri cu pasoptistii:
-dorinta de a realiza o cultura si o civilizatie autentic româneasca,dar cu deschidere spre Europa.
-pastrarea elementului autohton national(nu prin imitatie).
Deosebiri fata de pasoptisti:
1.atitudine:
pasoptisti:exaltare,frenezie.
junimisti:spirit critic,analitic,masura,luciditate.
2.vârsta:
pasoptisti:aproape adolescenti.
junimisti:tinerete maturizata.
3.configurare estetica:
pasoptisti:romantism.
junimisti:adauga romantismului elemente clasiciste dar si realism în stadiul incipient.
Titu Maiorescu
-îndrumator al culturii si literaturii române-
Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost întemeiata de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi si Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu si-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei românesti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu.
Criterile dupa care Titu Maiorescu îsi realiza critica literara se vroiau exclusiv estetice.
În societate Titu Maiorescu era un mentor,lansând si sustinând nume care s-au înscris în istoria literaturii .
În ceea ce priveste problemele limbii,Maiorescu a închegat un sistem ortografic ratio-
nal prezentat în "Despre scrierea limbei române",articol în care criticul lupta împotriva publicistilor ardeleni si bucovineni,continuitori ai traditiilor latinizate.O alta problema lansata de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fara fond".Zoe Dumitrescu Busulenga considera ca aceasta teorie are un "dublu tais".Teoria se referea la ideea ca :institutiile împrumutate din alte parti,din alte culturi,nu pot dainui ca forme,"nu pot trai decât daca cresc din radacini autohtone".
În privinta folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se poate înalta o cultura durabila,plina de specific national.Începând cu Titu Maiorescu critica literara capata rigoare,desi uneori ea era prea aspra("Intra cine vrea,ramâne cine poate"),
prea judecatoreasca ,dar a fost necesara "într-un moment de crestere al litraturii".
În calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în critica si estetica;analizele pe care le-a facut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte si pertinente(adevarate),dar în teoriile generale estetice el va ramâne într-un tarâm depasi...