“Plumb”
George Bacovia



Simbolismul este un curent literar aparut în Franta la sfârsitul secolului al XIX-lea, ca reactie împotriva romantismului si parnasianismului.Precursor al simbolismului în Franta este considerat Charles Baudelaire, prin volumele de versuri „Les fleurs de mal”(„Florile raului”) si „Les Corespondeces”(„Corespondente”).
În România, simbolismul a aparut sub auspiciile revistei „Literatorul” a lui Alexandru Macedonski”, care s-a evidentiat mai ales ca teoretician al acestui curent si mai putin ca poet simbolist. Reprezentantii români ai simbolismului au fost : Ion Minulescu, George Bacovia, Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, etc.
Tema generala a poeziilor simboliste o constituie conditia nefericita a poetului într-o societate superficiala, meschina, incapabila sa înteleaga si sa aprecieze nivelul artei adevarate. Raportul dintre simbol si eul poetic nu este exprimat, ci sugerat, deci sugestia este o modalitate obligatorie a simbolismului. Poezia simbolista exprima numai atitudini poetice sau stari sufletesti specifice acestui curent literar: spleen-ul, angoasa, oboseala psihica, disperarea, apasarea sufleteasca, nevroza, toate fiind însa sugerate, fara a fi numite.
George Bacovia(1881-1957), pe numele sau adevarat George Vasiliu, s-a nascut în sptembrie 1881 la Bacau.Pseudonimul de Bacovia îl împrumuta de la numele roman al orasului Bacau. Temele fundamentale ale liricii bacoveniene sunt lumea orsului de provincie, a târgului sufocant, singuratatea(solitudinea), natura bacoviana, care este de fapt o stare de spirit, iubirea si moartea.
„Plumb” de George Bacovia este o arta poetica simbolista. Conceptul de arta poetica exprima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata a unui autor, despre menirea lui în Univers si despre misiunea artei sale, într-un limbaj literar care-l particularizeaza.
„Dormeau adânc sicriele de plumb
Si flori de plumb si funerar vestmânt-
Stam singur în cavou...si era vânt...
Si scârtâiau coroanele d