BASMUL POPULAR
Prâslea cel voinic si merele de aur
-demonstratie-

Întelegând importanta “izvorului curat ca lamura si mai pretios ca aurul” al literaturii populare, dupa cum spunea marele nostru poet Mihai Eminescu, scriitorii nostri s-au aplecat asupra creatiei populare, aducând aceasta picatura de originalitate si de inestimabila valoare în fata noastra.
Unul dintre cele mai frumoase basme ale românilor care sintetizeaza conceptia omului din popor despre lume si de viata este “Prâslea cel voinic si merele de aur”, cules de Petre Ispirescu.
Basmul este o creatie epica orala în proza în care sunt prezentate fapte ale unor eroi fantastici, pe fondul luptei dintre bine si rau, având o actiune simpla în care elementele reale se îmbina cu cele imaginare.
Actiunea basmului “Prâslea cel voinic si merele de aur” contine eroi supranaturali, împartiti în doua tabere, binele si raul, care trec prin peripetii fantastice, în încercarea de a recupera merele furate din gradina împaratului si de a-i gasi pe hoti. Aceasta este structurata pe momente ale actiunii.
Basmul începe cu o formula consacrata “a fost odata”. Deci, expozitiunea ne prezinta timpul, care este unul mitic, neprecizat, locul (împaratia) si o parte din personaje.
În intriga aflam ca acest împarat avea în gradina un mar cu mere de aur, dar niciodata nu s-a putut bucura de ele, deoarece, când erau coapte, i se furau.
Încercarile de a-i gasi pe cei vinovati de disparitia merelor reprezinta desfasurarea actiunii. Astfel, fiul cel mic al împaratului, Prâslea, se încumeta sa pazeasca marul, dupa ce cei doi frati mai mari ai sai esueaza. El îl sageteaza pe hot noaptea si-i duce împaratului merele, dar neprinzându-l pe faptas, pleaca pe urmele sale, însotit de frasii mai mari.
Mergând pe urmele hotului, ei ajung la marginea unei prapastii, în care Prâslea coboara. Aceasta prapastie reprezinta tarâmul celalalt, unde lucrurile au cu totul alta înfatisare decât pe pamânt. Fiul de împarat da de niste palate (de arama, de a