RELATII INTERGENICE




1.RELATII ALELICE ÎNTRE GENE

Totalitatea materialului genetic acumulat în genele unui set complementar de cromozomi alcatuieste genomul.La bacterii si vurusuri care sunt haploide, materialul genetic este acumulat într-un genom.Totalitatea materialului genetic prezent în genele cromozomiale atât la organsime-le diploide cât si la cele haploide alcatuieste genotipul.Deci genotipul cuprinde doua genomuri la celule diploide si unul la cele haploide.
Într-o celula somatica, un caracter este controlat de doua gene situate simetric una într-un cromozom, alta în omologul sau – cuplu alelic.Alelele unei gene determina expresia fenotipica a acestuia.Totalitatea caracterelor ce pot fi direct observate la un individ constituie fenotip.Pentru a întelege bine notiunea de fenotip, precizam ca de la parinti nu se mostenesc caracterele ca atare, ci doar aptitudinea de a le exprima.Copii primesc de la parinti un genotip, adica un ansamblu de determinanti genetici care se pot valida sau nu dupa calitatea mediului în care traiesc si se dezvol-ta organismele.Deci, fenotipul poate fi redefinit ca rezultatul interactiunii genotip-mediu.
Genele alele sunt asezate în pozitii corespunzatoare (loci identici).Aceasta face ca doua gene alele sa nu se poata recombina, adica s nu poata fi întâlnite în acelasi grup ligatural.Prin crossing-over ele trec întotdeauna una în locul celeilalte.
În cromozomii celulelor diploide, în acelasi locus, pot exista aceeasi gena în doza dubla sau alele diferite ale aceleasi gene.Alelele aceleasi gene difera între ele prin secvente nucleotidice si ca urmare, exresia fenotipica, desi apropiata, nu este identica.
Daca într-un locus, un organism diploid prezinta de doua ori aceeasi gen, el este homozigot pentru acel locus (A/A sau a/a); când cele doua pozitii sunt ocupate de alele diferite, organismul este heterozigot (A/a).În ceea ce priveste expresia fenotipica, genotipurile A/A si A/a au fenot