Obiceiuri de iarna - Anul Nou



“Cum a sunat clopotelul iesta in ia-sara,
Asa sa sune si gurita mea la vara.”



Dar cea mai bogata in datine si credinte dintre serile de peste an, cea mai misterioasa si mai placuta romanilor este seara Sfantului Vasile sau a Anului Nou. In aceasta noapte, toata lumea - de la mic la mare - sta treaza si se distreaza in compania celor apropiati, uitand, de toate necazurile si sperand intr-o viata mai buna. Pentru a putea intra norocul in fiecare casa, oamenii aprind lumanari in fata icoanelor ce il reprezinta pe Iisus Hristos. In unele zone se ung canaturile si pragurile casei cu usturoi, ba chiar si animalele ori membrii familiei, ca toata lumea sa ferita de rele.

Feciorii necasatoriti vor sarbatori a doua zi dupa amiaza Vergelul. In prealabil, le invita pe fetele mari si pe parintii acestora la seara dansanta in cadrul unui ritual plin de veselie. Dar inainte de a merge sa petreaca, fetele se intalnesc numai intre dansele intr-o casa si, la lumina lumanarilor, incearca prin tot felul de mijloace sa afle daca se vor marita in acel an si cum le va fi ursitul.

Tot in noaptea Sfantului Vasile, se zice ca vitele vorbesc, insa nu e bine sa le asculti caci, daca o faci, vei fi pedepsit cu moartea. De asemenea, traditia spune ca in noaptea de Anul Nou se deschide cerul, dar numai cei cu mare credinta in Dumnezeu pot vedea minunea. Cine o zareste isi poate dori orice, ca providenta ii va da. Daca n-au vazut-o, mai au cateva ocazii spre Boboteaza, spre pasti sau inainte de Craciunul urmator.

Romanii din unele parti ale Moldovei pun apa neinceputa in tot atatea pahare cate suflete traiesc in casa, pe care le aseaza sub icoane. A doua zi, paharele mai pline prevestesc ca aceia carora le apartin va avea un an norocos si bun, iar cand apa este putina e de rau.

In unele zone din Bucovina, mamele care au fete de maritat pun pe ferestre foi de ceapa presarate cu sare chiar inainte de noaptea Anului Nou. Cea ale carei bucati de ceapa sunt mai