Podisul Dobrogei II






Podisul Dobrogei este situat in Sud-estul tarii fiind cuprins intre Dunare (în vest si nord), Marea Neagra (în est) si granita cu Bulgaria (în sud), este un pamant vechi si complex sub raport geologic. Dupa altitudine, forme de relief si structura geologica, se diferentiaza doua parti: Masivul Dobrogei de Nord si Podisul Dobrogei de Sud.
Masivul Dobrogei de Nord
Asezare si limite. Caracteristica principala a teritoriului tarii noastre o constituie armonia aproape perfecta a treptelor majore de relief(30-35%).Podisurile,alturi de dealuri, detin o pondere de 35% din suprafata tarii noastre.
Masivul Dobrogei de Nord este situat in partea sud-estica a tarii, constituind sectorul de nord al Podisului Dobrogei.Limita nordica este data de Valea Dunarii, iar in nord-est de Delta Dunarii(Bratul Sfantul Gheorghe).In sud,limita este data de linia Hârsova-Capul Midia,iar in est de sectorul lagunar Razim-Sinoie.Limita in partea de vest o constituie bratul dobrogean al Dunarii, ce-l separa de Balta Brailei.
Relief. Evolutia paleogeografica a acestui sector este strans legata de evolutia intregului podis dobrogean si, in general, de evolutia de ansamblu a pamantului romanesc.Inca din Precambrian(sfarsitul Protozoicului)are loc individualizarea sisturilor verzi din Podisul Casimcei (zona cu mult mai veche decat Carpatii), in timpul orogenezei baikaliene, fiind mult mai bine consolidate in Silurian, in urma orogenezei caledoniene.In Carbonifer ca urmare a miscarilor tectonice care au afectat intreaga catena carpatica din Europa Centrala in Dobrogea de Nord, se contureaza Muntii Macinului.Dupa Carbonifer, Masivul Dobrogei de Nord a fost supus, pe o perioada lunga, proceselor de exondare si erodare, care au determinat altitudinile reduse si aparitia la zi a sisturilor verzi, precum si a proceselor vulcanice si metamorfice si repetatelor transgresiuni marine, cu implicatii asupra formarii zacamintelor naturale.In Neogen are loc individualizarea Dealuri