PRINCIPALII FACTORI DE PUTERE
ÎN EUROPA SECOLULUI XVI SI RIVALITATI POLITICE


Descoperirea Lumii Noi si a unui nou drum spre India a avut consecinte uriase asupra dezvoltarii economice a Europei. Totodata, încetarea în a doua jumatate a secolului al XVI-lea a razboaielor care au ravasit pâna atunci Europa a avut efecte pozitive asupra dezvoltarii economice. În mod normal au aparut meserii noi, s-a diversificat piata si schimburile economice, s-a dezvoltat comertul, au aparut institutii noi (bursa, societatile pe actiuni, companiile comerciale), s-au produs importante mutatii asupra claselor sociale.
Transformarile survenite în viata economica si sociala au avut repercursiuni si asupra vietii politice. De cresterea rolului burgheziei si slabirea nobilimii a profitat monarhia care si-a întarit autoritatea si a devenit monarhie absoluta.
Iata cum s-au constituit principalele monarhii absolute în Europa în secolul al XVI-lea care au costituit principalii poli ai puterii vremii.

FRANTA

Monarhia absoluta a fost constituita în timpul domniei lui Carol al VIII-lea (1483-1498) care a purtat pe plan extern razboaie pentru cucerirea Italiei. Aceste lupte au fost continuate de Francisc I (1515-1547). Franta a trebuit sedeze în fata suprematiei speniole. Urmatorul monarh absolut a fost Henric al II-lea (1547-1559) care a consolidat autoritatea monarhica.
Vreme de aproape patru decenii (1562-1598) în Franta au avut loc un sir de opt razboaie religioase între protestanti si catolici în jurul carora s-au constituit doua partide:
Burbonii, ramura mai mica a familiei regale, Valois-Angouleme, erau în fruntea protestantilor;
Familia de Guise ralia în jurul ei pe catolici.
Cel care a restabilit pacea sociala în Franta a fost Henric al IV-lea (1580-1610), seful partidei hughenotilor, instaurând o noua casa regala: Bourbon.

SPANIA si monarhia universala

Evolutia vietii politice din prima jumatate a secolului al XVI-lea a fost puternic influentata de personalitatea lui Carol