Meditatia filozofica

Sarmanul Dionis, în care se face simtita reflectarea subiectiva asupra lumii, reuneste o serie de teme tipic romantice existente si în literatura universala: natura, iubirea precum si conditia omului de geniu. De fapt, epitetul sarman din titlu se refera tocmai la acest fapt; simbolizeaza esecul încercarii lui Dionis (Dan) si nu viata mizera pe care o duce eroul.
Dionis este un tânar copist, care, desi se trage dintr-o familie de aristocrati, are o situatie materiala precara. Este crescut de mama sa cu pretul unor mari sacrificii.
În nuvela, filosofia se îmbina cu literatura (prima devine pretext pentru cea de-a doua), Dionis, înzestrat cu o capacitate de întelegere iesita din comun, apare ca un om cu vadite înclinatii spre meditatia filozofica. Si, pentru ca speculatiile nu îi sunt suficiente, apeleaza si la învataturile lui Ruben, la cartea de astrologie împrumutata de la Riven.Gandirea si magia sunt complementare;prin magie,eroul depaseste barierele timpului si spatiului.Astfel, într-o seara ploioasa si rece se cufunda în descifrarea aceste carti, dar la un moment dat lumânarea se consuma, iar el continua sa citeasca la lumina lunii.Riven atrage atentia eroului k spiritul nu-si pastreaza relevatia(nivelul unde a ajuns intr-o viata.Acum vede chipul îngeresc al unei fete la fereastra casei vecine, care va disparea curând în întuneric.
Pentru a putea descifra cartea, Dionis se întoarce în timp, pe vremea lui Alexandru cel Bun, sub chipul calugarului Dan, elevul dascalului Ruben. De altfel, spatiul si timpul sunt coordonate fundamentale ale nuvelei.
La îndemnul umbrei sale, Dan (Dionis) purcede la o calatorie cosmica în luna alaturi de iubita sa, Maria, fiica spatarului Mesteacan. Arheul(om vesnic pe care il cunoaste numai initierea filozofica-mitic)apare sub forma unei umbre care ramane sa-i tina locul in timp ce eroul calatoreste in spatiul selenar.Spatiul selenar satisface exigentele eroului, dar, pentru ca si aici fericirea este relativa d