O scrisoare pierduta
de I.L.Caragiale
Piesa O Scrisoare pierduta citita intial intr-o sedinta a societatii Junimea,a avut premiera pe 13 nov.1884 pe scena Teatrului National din Bucuresti. De atunci si pana astazi au avut loc nenumarate reprezentatii ale ei, date fiind valoarea ei artistica desavarsita dar si remarcabila , actualitate ce parca nega rastimpul de peste 100 de ani scursi intre Caragiale si lumea de azi.Conform definitiei, genul dramatic cuprinde opere literaredestinate spre a fi reprezentate pe scena.Fiind un gen mixt rezultat din fuziunea elementelor epice caracterizate prin obiectivitatea actului povestiriicu cele lirice marcate prin subiectivitate . Opera dramatica este creatia literara conceputa sub forma de dialog si uneori monolog , special pt. a fi reprezentata in fata unui public.Textul scris se constituie astfel intr-un suport verbal al spectacolului care insa devine un produs artistic independent.Caracteristile operei dramatice individualizeaza fata de cele epice sau lirice. Aastfel modul predominant de expunere este dialogul sau uneori monologul,curgerea acestora fiind intrerupta doar de indicatiile scenice ce conduc jocul actorilor.La acestea se adauga decorurile si costumele care grabesc integrarea spectatorului in atmosfera creata de opera dramatica.O piesa de teatru este intotdeauna structurata in acte a caror subdiviziune este scena .Scenele se delimiteaza in general prin plecarea sau intrarea unui personaj sau prin modificarea timpului si locului actiunii. In opera "O scrisoare pierduta" acte sunt in nr. de 4, primul avand 9 scene, al doilea 14,al treilea 7, ultimul 14. Unitatea dintre ele este sustinuta pe de o parte la nivelul subiectului , iar pe alta parte la nivelul personajeloer, totul intr-o arta desavarsita a compozitiei .
Personajele piesei "O scrisoare pierduta" , numeroase sunt de factura clasica, evoluand pe o dominanta de caracter.Stefan Tipatescu, prefectul judetului, este omului care detine puterea si uzeaza de ea in interes personal. Arogant si dispretuitor el tolereaza totusi pe cei de care se pote servi sau nu se da in laturi sa cumpere tacerea lui Catavencu folosind judetul ca pe mosia sa . Interesele politice ii dicteza prietenia cu trhanache , inima il face sclavul sotiei acestuia,Zoe.Zaharia Trahanache, venerabilul presedinte al nenumaratelor comitete si comisii, impiedicandu-aparent in ticuri verbale( ai putintica rabdare ) este de fapt un siret cap local de partid, care manevreaza politica pt. a-si sustine pozitia si privilegiile care i-au adus prosperitatea. Tine cu orice pret sa dea ascultare centrului, iar amicitia cu Tipatescu este rodul "enteresului". Aparent naiv el inchide ochii la relatia sotiei sale cui prefectul, exploatand-o in favoarea sa. Vigilent, cand interesele ii sunt periclitate , descopera la timp falsul comis de Catavencu si ii ofera el insusi lui Tipatescu o iesire , sugerandu-i faptul ca scrisoarea este o plstografie. Zoe Trahanache, unul din cele mai bine conturate personaje feminine ale lui Caragiale , are o personalitate puternica , fire dominatoare , ea stie ce rol joaca in politica judetului prin influenta avuta asupra sotului si amantului; in acelasi timp , aparentele, imagineaei publica , sunt de femeie onorabila. Desi de-a lungul piesei traieste stari sufletesti din cele mai diverse - disperare, bucurie, plans, ea
nu se lasa niciodata prada slabiciunii si, plina de orgoliu, isi apara onoarea, respectabilitatea - chei spre mentinerea pozitiei sociale actuale pe care nu vrea sa o schimbe in ciuda propunerilor pasionale ale lui Tipatescu de a legifera legatura si de a fugi in lume. Nae Catavencu ne dezvaluie prin chiar numele pe care il poarta un demagog, o cata, persoana care nu spune nimic facand totusi risipa verbala.Avocat, proprietarul zziarului local de opozitie, Racnetul Carpatilor, el pune la cale o serie de intrigi care se vor finalizate prin alegerea autorului lor, parvenirea sa cu orice pret. Pentru a-si atinge scopurile e gata sa se alieze cu oricine il poate ajuta. De aceea, celelalte personaje au pareri diferite asupra lui, in functie de tabara in care se afla pe moment. Zoe il numeste 'misel' , apoi 'om cuminte' sau 'om practic'.Tipatescu il defineste drept mizerabil "canalie" impertinent. Trahanache , "misel", Farfuridi, "nifilist", Branzovenescu "moftolog", iar Prisanda , apropiindu-se cel mai mult de adevar, il categoriseste ca "mare pisicher". Etala un fals patriotism, el se autocaracterizeaza, dovedindu-se un incult , ipocrit,violent cand crede ca e in avantaj , lipsit de demnitati cand crede ca pierde. Dandanache e prostul ticalos; cu un prenume cu ecouri de epopee homerica, Agamemnon,deformatcaraghios apoi in Agamuta,Gagamita, el nu creeaza decat incurcaturi ,dandanale, necazuri.Luandu-l pe Tipatescu drept Trahanache da nastere la situatii penibile, dar ticalosia sa marturisita ...