Cuprins






1.Introducere…………………………………………………………………1.

2.Personalitatea Sf.Ap.Petru…………………………………………………3.

3.Atitudinea Sf. Ap. Petru fata de Vechiul Testament……………………..5.
3.1.Atitudinea reiesita din studiul cartii
Faptele Sfintilor Apostoli………………………………..5.
3.2.Atitudinea ce reiese din studierea Epistolelor
sobornicesti, I si II Petru……………………………………………..8.

4.Concluzii……………………………………………………………………9.

5.Bibliografie………………………………………………………………..10.






















Introducere






Fapt îndeobste cunoscut crestinilor si nu doar lor, ca un loc de prim rang în propovaduirea crestinismului a revenit Sfântului Apostol Petru, si pornind de la aspectul ca Scriptura pe care o prezenta noilor convertiti era Vechiul Testament, în lucrarea de fata ne-am propus studierea atitudinii sale fata de respectiva carte. În general literatura crestina atribuie Sfântului Apostol Pavel excelenta sau cel putin întâietatea predicarii Evangheliei la Neamuri ( popoarele ne-iudaice (, probabil datorita ecoului acestei activitati.
A încerca clasificarea lucrarii celor doi Apostoli este un demers oarecum impropriu studiilor crestine întrucât important nu este atât locul fiecaruia în sens competitor, cât mai ales a observa rezonanta Evangheliei predicata de acestia printre Neamuri.
Totusi cronologic vorbind Sfântul Apostol Petru este primul care extinde misiunea crestina printre populatiile ne-evreiesti înconjuratoare sau apartinatoare Palestinei,ca de exemplu în cazul sutasului Corneliu ( F.Ap.10.1(.
În studiul de fata ceea ce este cu adevarat remarcabil ar fi atitudinea pe care Apostolul a manifestat-o fata de Vechiul Testament.
Desi exista opinii în lumea protestanta care afirma ca Sfântul Petru a fost putin cunoscator de carte, la o analiza atenta si pertinenta reiese contrariul. Multimea citatelor vetero-testamentare evocate în discursurile sale, pre