FOLCLORUL OBICEIURILOR DE IARNA
Obiceiuri pitoresti

În multe sate românesti ( de exemplu în cele maramuresene ), în seara de Craciun ( ca si-n noaptea Sf. Andrei ) se ung cu usturoi vitele si grajdurile, pentru ca sa nu vina cumva pe-acolo si sa le omoare strigoii, moroii si alte duhuri necurate. Usturoiul se pune în coarne, pe frunte, pe spate, facânduli-se vitelor semnul crucii. Se mai ung si oamenii cu usturoi în frunte, la coate si-n genunchi, precum si usorii si ferestrele, pentru a se îndeparta demonii noptii.
În dimineata de Craciun e bine sa ne spalam pe fata cu apa curgatoare, luata anume dintr-o vale, în care punem si o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul, feriti de bube si betesuguri, care vor merge pe … vale, in jos.
Femeia care face colacii pentru Craciun, se duce în gradina cu mâinile pline de aluat si zice catre fiecare pom asa : ,,Mar ( par, prun etc.), astfel de rodnic sa fii cum sta aluatul pe mâinile mele .‘’
Tot în seara de Craciun pâna la Anul Nou, fetele care doresc sa-si cunoasca viitorul lor ursit iau din fiecare mâncare câte putin si pun într-o ulcica. Mai apoi, în seara de Anul Nou, înconjoara goale casa de 9 ori ; a noua oara, uitându-se pe fereastra, îl vad pe cel adorat mâncând din ulcica.
Prin unele parti, este obiceiul ca în ziua de Ajunul Craciunului, dascalii tineri bisericesti sa umble cu ICOANA. Este vorba de o icoana pe care este zugravita nasterea lui Isus Cristos, în mijlocul staulului. Intrând în casa, unul din dascali asaza marginea de jos a icoanei pe piept, tinând mâinile de cele doua colturi de sus si începe a cânta troparul nasterii Mântuitorului.
Un alt obicei, raspândit mai cu seama în Moldova, este SFINTIREA MESEI DE AJUN. Aceasta datina de a umbla preotul cu Ajunul ca sa sfinteasca masa si sa vesteasca enoriasilor Nasterea Domnului este foarte veche. Prin Nordul Moldovei, se pregateste masa pentru Ajunul Craciunului cu mâncaruri de post. Nimeni n-are voie sa descopere masa pâna nu i